„Dacă se creează în fiecare zi îndoieli privind angajamentul său, este golită de substanţă”, susține președintele francez.
Macron indică responsabilitatea administrației americane pentru această stare de incertitudine.
„Este o responsabilitate pe care şi-o asumă astăzi autorităţile americane afirmând în fiecare dimineaţă că
vom face asta, că nu vom face asta sau cealaltă”.
Critici privind lipsa de coerență strategică
Liderul francez Macron descrie o comunicare haotică, care afectează capacitatea Alianței de a acționa coerent într-un context de conflict extins.
„Se vorbeşte prea mult şi se merge prea mult în toate direcţiile. Avem cu toţii nevoie de stabilitate, de calm, de revenire la pace, nu este un spectacol!”
Macron subliniază că această lipsă de consistență afectează atât dosarul NATO, cât și criza din Orientul Mijlociu.
„Trebuie să fii serios şi când vrei să fii serios, nu spui în fiecare zi contrariul a ceea ce ai spus cu o zi înainte”.
NATO, prinsă într-o criză majoră de încredere
Potrivit unei analize publicate de AFP, Alianța traversează o nouă criză existențială. Declarațiile repetate ale lui Trump, inclusiv etichete precum „laşi” sau „tigru de hârtie”, amplifică ruptura dintre SUA și partenerii europeni.
Într-un interviu pentru The Telegraph, președintele american Donald Trump își reafirmă scepticismul față de NATO și lasă deschisă opțiunea retragerii.
„Nu am fost niciodată convins de NATO. Am ştiu mereu că este un tigru de hârtie”, a spus Donald Trump.
Iran și Groenlanda, surse de tensiune între aliați
Deciziile recente ale Washingtonului alimentează îngrijorarea în rândul aliaților. Amenințarea privind anexarea Groenlanda a fost retrasă, însă intervenția militară din Iran a ridicat nivelul de alertă politică și militară.
Trump insistă că SUA suportă costuri disproporționate pentru securitatea comună și acuză lipsa de implicare a Europei, inclusiv în protejarea Strâmtorii Ormuz:
„Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, presupun că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?"
NATO încearcă să limiteze ruptura
Secretarul general Mark Rutte încearcă să calmeze situația și explică întârzierea reacției europene prin lipsa de informații înainte de atacurile americano-israeliene.
El susține că aliații sunt acum pregătiți să coordoneze răspunsul.
Premierul britanic Keir Starmer anunță formarea unui grup de 35 de state pentru securitatea maritimă în Golf, o mișcare menită să arate unitate operațională.
Washingtonul cere reevaluarea alianței
Tonul se înăsprește și la nivel diplomatic. Secretarul de stat Marco Rubio pune sub semnul întrebării valoarea actuală a NATO pentru Statele Unite.
„Cred că, din nefericire, nu există nicio îndoială că odată acest conflict terminat va trebuie să reexaminăm această relaţie. Trebuie să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru ţara noastră în cadrul acestei alianţe”.
Fostul ambasador american la NATO, Ivo Daalder, avertizează că situația actuală depășește orice precedent.
„Este vorba, de departe, de cea mai gravă criză cu care s-a confruntat vreodată NATO”.
