Potrivit AP News, armata americană a comunicat că operațiunea nu mai vizează o închidere totală a Strâmtorii Ormuz, așa cum a fost sugerat anterior de Donald Trump, ci se concentrează pe controlul strict al navelor care au legătură directă cu Iranul, inclusiv cele care intră sau ies din porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman.

În paralel, Washingtonul a transmis că libertatea de navigație va fi menținută pentru navele care tranzitează zona fără conexiuni comerciale sau logistice cu Iranul.

Mesaje dure de la Casa Albă și extinderea regulilor de interceptare

Președintele Donald Trump a anunțat inițial o poziție mult mai agresivă, vorbind despre blocarea completă a Strâmtorii Ormuz și extinderea controlului asupra navelor internaționale, inclusiv a celor suspectate că plătesc taxe către Iran.

El a afirmat într-o postare pe Truth Social că Statele Unite vor „iniţia procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz” şi că alte ţări vor fi implicate în această blocadă.

În aceeași declarație, Trump a susținut că forțele americane vor intercepta navele care ar fi plătit taxe Iranului, subliniind o poziție de forță fără echivoc în raport cu orice formă de finanțare considerată ilegală de Washington.

„Nimeni care plăteşte o taxă ilegală nu va avea trecere liberă în apele internaţionale”, a scris Trump, adăugând: „Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor paşnice va fi ARUNCAT ÎN IAD!”.

Ulterior, Comandamentul Central al armatei americane a clarificat că măsura se aplică exclusiv navelor cu destinație sau origine iraniană, fără a bloca tranzitul general prin Strâmtoarea Ormuz, o precizare care reduce parțial amploarea anunțului inițial, dar menține presiunea militară asupra Teheranului.

Iranul răspunde cu amenințări la adresa întregii regiuni

Escaladarea a avut un răspuns imediat din partea Teheranului, care a transmis că securitatea maritimă din Golf este imposibil de separat între actori și că orice tentativă de blocadă va duce la extinderea conflictului asupra întregii regiuni.

„Securitatea în Golful Persic și Marea Oman este fie pentru toată lumea, fie pentru NIMENI”, potrivit postului de radio și televiziune al Republicii Islamice Iran, IRIB.

Armata iraniană a ridicat nivelul de avertizare și a transmis un mesaj: „NICIUN PORT din regiune nu va fi sigur”.

Declarațiile sugerează o posibilă extindere a riscului militar dincolo de apele iraniene, ceea ce amplifică presiunea asupra rutelor comerciale din întregul Golf.

Eșecul negocierilor și riscul expirării armistițiului

Discuțiile de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran s-au încheiat fără un acord, într-un context în care ambele părți și-au transferat responsabilitatea pentru blocajul diplomatic, iar tensiunea politică se mută rapid pe teren militar și economic.

Situația devine și mai fragilă în perspectiva expirării armistițiului temporar stabilit pentru 22 aprilie, ceea ce lasă deschis scenariul unei noi escaladări directe.

Piețele reacționează imediat: petrol peste 100 de dolari și presiune pe burse

După declanșarea blocadei și amplificarea tensiunilor, piețele energetice au reacționat rapid, iar prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, semnalând vulnerabilitatea globală a lanțurilor de aprovizionare.

În același timp, contractele futures pentru indicii americani au intrat pe scădere, cu S&P 500 și Dow Jones în recul de 0,7%, iar Nasdaq în scădere de 1%, ceea ce indică o reacție negativă imediată a piețelor la riscul geopolitic.

Europa intră în alertă economică și energetică

În Uniunea Europeană, impactul economic se amplifică, iar estimările indică pierderi de peste 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, în contextul creșterii costurilor la energie și al perturbării importurilor de combustibili fosili.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat că factura energetică a UE a crescut cu peste 22 de miliarde de euro în doar 44 de zile și a avertizat că presiunea pe aprovizionare va continua.

Ea a cerut statelor membre să își coordoneze utilizarea stocurilor de petrol și gaz și să ia în calcul măsuri de protecție pentru consumatori și industriile vulnerabile, într-un context de volatilitate energetică accentuată.

Poziții divergente în Europa și inițiative militare maritime

În paralel, unele state europene au adoptat poziții critice față de operațiunea americană, iar Spania, prin ministrul Apărării Margarita Robles, a descris blocada drept o măsură fără logică strategică.

„De la începutul războiului, totul a fost lipsit de sens”, a declarat Robles.

Pe de altă parte, Franța și Regatul Unit pregătesc o inițiativă comună pentru o misiune multinațională cu rol exclusiv defensiv, menită să asigure reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz după stabilizarea situației militare.

Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat necesitatea restabilirii libertății de navigație și a susținut ideea unei forțe internaționale cu mandat limitat, separată de conflictul activ, care să poată interveni doar în condiții de siguranță.