Deși oficialii de la Tallinn transmit public încredere în alianță și în articolul 5 al NATO, percepția din societate este mult mai nuanțată, iar încrederea în sprijinul Statelor Unite este în scădere, potrivit Kiev Independent.

În plan strategic, Estonia mizează pe descurajare militară și pe prezența NATO. În plan social, însă, mulți locuitori spun că nu sunt convinși că sprijinul american ar fi automat și rapid.

„Mă gândesc la asta în fiecare zi”. Frica de un conflict cu Rusia în viața de zi cu zi

În capitala Tallinn, tema unui posibil atac rus este prezentă.

„Mă gândesc la asta în fiecare zi”, a declarat Egert Heintare, locuitor din Tallinn.

El a adăugat o comparație între dimensiunea celor două state:

„Ei (Rusia) sunt mult mai mari; noi suntem o țară micuță”.

Acest tip de percepție apare frecvent într-un stat aflat la granița estică a NATO, unde orice evoluție a războiului din Ucraina este privită ca un posibil semnal de alarmă pentru regiunea baltică.

Încredere în NATO, dar mai puțină certitudine privind SUA

La nivel oficial, Estonia își bazează securitatea pe articolul 5 al NATO, mecanismul de apărare colectivă care obligă aliații să reacționeze în cazul unui atac.

Totuși, schimbările de poziție ale președintelui american Donald Trump în politica externă au generat îndoieli în rândul populației.

„Nu sunt sigură în privința lui Donald Trump, dar sper că (membrii europeni ai) NATO ne vor ajuta”, a declarat Eva Reis, locuitoare din Tallinn.

Ea a adăugat:

„Cred că francezii sau germanii vor veni (să ajute Estonia). Nu mă bazez pe Statele Unite”.

Aceeași idee apare și în alte declarații din spațiul public, unde SUA sunt percepute ca un aliat important, dar mai puțin previzibil decât partenerii europeni.

„Nu ne putem baza pe ei ca înainte”. Semnale de îngrijorare în regiune

Scepticismul nu se limitează la estonieni. Și vizitatori din alte state europene exprimă rezerve privind angajamentele americane.

„Este greu de spus ce va face acel om (Trump). Îmi pare rău să o spun, dar nu ne putem baza pe ei așa cum am făcut-o în trecut”, a declarat Jesper Blomqvist, un suedez aflat la Tallinn.

O opinie similară a fost exprimată de Mila Soitu, din Finlanda:

„Dar să vedem. Trump este destul de imprevizibil. Mâine s-ar putea să fie altfel”.

Estonia investește masiv în apărare

În ciuda incertitudinilor din plan politic, Estonia rămâne unul dintre cei mai activi contributori NATO raportat la PIB.

În 2025, țara a alocat 3,42% din PIB pentru apărare, iar planurile prevăd creșterea până la 5,4% în 2029, peste nivelurile propuse la nivelul alianței.

Estonia se află în grupul statelor baltice și al Poloniei, aflate în proximitatea directă a infrastructurii militare ruse, care au accelerat investițiile în apărare după 2022.

Livrări întârziate și semnale strategice din SUA

În plan militar, unele programe de înarmare au fost afectate de priorități globale ale Statelor Unite.

Estonia a înregistrat întârzieri în livrările de sisteme HIMARS, considerate importante în strategia de apărare regională.

În paralel, anunțuri privind ajustări ale dislocării trupelor americane în Europa au fost interpretate la Tallinn ca semnale de reconfigurare a prezenței SUA pe flancul estic.

Oficialii estonieni: nu există o amenințare militară imediată

În ciuda temerilor din societate, conducerea de la Tallinn insistă că situația de securitate este sub control.

„Cred cu tărie că articolul 5 funcționează. De aceea avem NATO”, a declarat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur.

El a adăugat:

„Dar, evident, sunt momente mai bune și sunt momente ceva mai îngrijorătoare”.

Și Ministerul de Externe transmite un mesaj similar și a spus că NATO are o prezență militară solidă în regiune.

„Postura de descurajare și apărare a NATO aici este una solidă”.

Mesajul oficial și percepția din stradă

La nivel oficial, Estonia transmite calm și control. În spațiul public, însă, apar nuanțe. Unii locuitori spun că nu cred în scenarii imediate de război, dar recunosc că statul pregătește infrastructura pentru crize.

„Cred că face parte din munca guvernului” să liniștească populația, chiar dacă există riscuri, a spus Egert Heintare.

Alții fac o diferență între discursul politic și realitate.

„La nivel social, cu siguranță nu. Nimeni nu este pregătit pentru asta”, a declarat Eva Reis.

Minoritatea rusă și vulnerabilitatea informării

Estonia are o populație semnificativă vorbitoare de rusă, aproximativ o cincime din total. În acest context, autoritățile estoniene au avertizat în mod repetat asupra riscului de influență informațională dinspre Moscova.

Percepțiile diferă însă puternic în interiorul societății.

„Temerile sunt probabil o acoperire pentru unele probleme economice din țara noastră”, a declarat Alexey Shantarevich, un locuitor din Tallinn.

Alții resping complet ideea unei amenințări ruse:

„La ce i-ar trebui Estonia Rusiei?”, a spus Valery, locuitor din capitală.

Experiența ocupației sovietice rămâne un element de fundal în Estonia, iar memoria istorică influențează percepția actuală asupra Rusiei. În același timp, există și voci care descriu războiul din Ucraina ca o tragedie și avertizează asupra riscului de escaladare în Europa.

„Dacă Ucraina câștigă, toată Europa va fi în pace”, a spus Tanya, o locuitoare din Tallinn.