Comandantul forțelor de apărare antiaeriană din orașul ucrainean Zaporojie a rezumat fără ocolișuri realitatea din teren:

„În câțiva ani, vom trăi ca în filmul Terminatorul”.

Moartea unei studente de 19 ani, primul atac AI documentat împotriva civililor

Tragedia s-a concretizat sângeros luna trecută pe străzile din Zaporojie. O dronă compactă, cu alura unui mic avion, s-a prăbușit violent în zona unei benzinării din oraș. Aparatul s-a izbit de un zid, s-a făcut bucăți și a împrăștiat schije incandescente în toate direcțiile. Tetiana Bubîneț, o studentă de 19 ani, a murit alături de alți doi oameni.

Investigația tehnică a scos la iveală detalii înfiorătoare: militarii ruși au trimis drona spre zonă, însă algoritmul de la bord a fost cel care a identificat și a ales punctul precis de impact, scanând rezervoarele de combustibil pe baza imaginilor stocate în memorie.

Colonelul ucrainean Serhii Minaiev avertizează că tehnologia a scăpat dincolo de filtrele clasice de siguranță:

„Acesta este un risc pentru întreaga lume. În câțiva ani, vom trăi ca în filmul ‘Terminatorul’. Nu este o glumă. Mașinăriile iau decizia de a ataca”.

La rândul său, Katerina Bondar, cercetătoare la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, arată că explozia de la benzinăria din 6 iulie reprezintă, cel mai probabil, prima dovadă clară că civilii au căzut victime unor drone rusești lăsate pe pilot complet autonom.

Cipuri comerciale transformate în creiere electronice pentru atacuri

Resturile adunate după exploziile din Zaporojie au confirmat că aparatele foloseau minicalculatoare fabricate de gigantul Nvidia, componente civile vândute la liber prin piețe terțe, deși compania respectă embargoul oficial impus Moscovei.

Sistemul AI este învățat să recunoască din zbor forme prestabilite - poduri, camioane, blindate sau grupuri de oameni - prin camere video performante, având adesea o acuratețe vizuală superioară unui ochi uman. Problema critică apare atunci când mașina dă rateuri și nu mai distinge un militar de un trecător nevinovat.

Pentru atacul din Zaporojie, softul a funcționat ca:

„Un instrument preprogramat și antrenat în realitatea virtuală să urmărească anumite obiecte”, a explicat expertul în aviație Vadim Kușnikov, de la Institutul de Aviație din Harkov.

Deoarece memoria cipului nu era parțial criptată, inginerii ucraineni au putut extrage cadrele folosite de aparat pentru a se ghida spre pompele de benzină și rezervoarele GPL din oraș.

Tehnologia autonomă este testată în paralel și de Ucraina, care a lansat drone cu AI împotriva depozitelor militare din Crimeea, însă fără victime în rândul civililor, potrivit declarațiilor făcute de Mihailo Fedorov înainte de plecarea sa de la conducerea Ministerului Apărării.

Ultimele clipe din viața victimelor: „Plângea de frică”

În ziua atacului din Zaporojie, oamenii au încercat să se adăpostească lângă pereții unei clădiri imediat ce au auzit bâzâitul dronelor venite în valuri. Oksana Ișenko, angajată la benzinărie, a stat lipită de zid chiar lângă Tetiana Bubîneț:

„Plângea de frică”.

Panica a explodat când cineva a zărit drona venind în picaj: „Un avion! Un avion!”. Oamenii s-au împrăștiat spre parcare, drona a agățat colțul blocului și a detonat încărcătura înainte de țintă. Tetiana a fost găsită zăcând pe asfalt, plină de sânge, și s-a stins la spital. Oleksii Svirin (41 de ani) și Roman Karpii (48 de ani) au murit și ei din cauza rănilor grave provocate de suflul exploziei.

În fața acestui nou tip de război, colonelul Minaiev atrage atenția că forțele ruse se află abia la începutul calibrării acestor arme autonome:

„Ei caută erori pe care le vor repara”.