Incidentul nu s-a soldat cu victime și nu au fost raportate pagube la clădiri. Presa bulgară analizează însă mai multe scenarii privind originea și traseul dronei, inclusiv posibilitatea ca aceasta să fi fost lansată de pe teritoriul României.

Drona care a trecut nedetectată prin spațiul aerian

Publicația Novinite.com consideră că problema principală nu este neapărat naționalitatea dronei, ci faptul că aparatul nu ar fi fost detectat de sistemele de supraveghere aeriană.

„O dronă inofensivă pe care nimeni nu a văzut-o venind este cel mai ieftin avertisment pe care această țară îl va primi vreodată”, scrie Novinite într-un comentariu.

Potrivit publicației bulgare, nici radarul Bulgariei, nici cel al României și nici Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejon nu ar fi emis o alertă înainte ca drona să ajungă pe teritoriul bulgar.

Premierul Radev ar fi recunoscut această problemă și ar fi precizat că achiziția unui radar tridimensional modern este blocată „de ani de zile”.

La rândul său, șeful apărării, amiralul Emil Eftimov, a atras atenția că inclusiv un sistem specializat pentru detectarea dronelor ar putea identifica un astfel de aparat de la o distanță de doar patru sau cinci kilometri. În cazul unei frontiere populate, acest lucru ar lăsa foarte puțin timp pentru o eventuală intervenție.

Novinite susține că incidentul scoate la iveală o vulnerabilitate cunoscută de autorități de mai mulți ani și care nu a fost încă rezolvată.

Ce se știe despre originea dronei

Identitatea celui care a lansat aparatul nu este clară. Autoritățile iau în calcul mai multe explicații.

Prima ipoteză pornește de la concluzia preliminară a Ministerului Apărării din Bulgaria, potrivit căreia epava ar proveni cel mai probabil de la o dronă „Maya”, un aparat ieftin folosit ca momeală de forțele armate ucrainene.

Kievul a respins acuzația că ar fi direcționat drona spre Bulgaria și s-a oferit să sprijine ancheta.

O posibilă explicație este că aparatul ucrainean și-ar fi pierdut traseul după ce a fost afectat de războiul electronic rusesc. Analiștii au invocat mecanisme similare în cazul altor drone ucrainene care au ajuns în spațiul aerian al NATO.

Chiar amiralul Emil Eftimov a indicat interferențele electronice drept o posibilă cauză.

Scenariul unei drone ucrainene deviate de la traseu rămâne, astfel, una dintre explicațiile luate în calcul.

Ipoteza unei provocări rusești cu drone capturate

Există însă și un alt scenariu analizat în presa bulgară. În perioada care a precedat incidentul de la Kardam, mai multe guverne NATO au avertizat public că Rusia ar fi capturat drone ucrainene intacte și că acestea ar putea fi folosite în operațiuni sub steag fals împotriva unor state membre ale Alianței.

Scopul unei asemenea operațiuni ar fi crearea impresiei că Ucraina a atacat un stat NATO și provocarea unor tensiuni între aliați.

Miniștrii apărării din Polonia și Lituania au făcut declarații în acest sens, iar Institutul pentru Studiul Războiului a descris aceste avertismente drept parte a unei campanii prin care Rusia ar pregăti terenul pentru astfel de incidente.

În acest context, presa bulgară amintește că avertismentele privind o posibilă provocare pe flancul estic al NATO existau înainte de prăbușirea dronei în Bulgaria.

Ivailo Mircev, reprezentant al formațiunii „Bulgaria Democrată”, a ridicat la rândul său întrebări cu privire la apropierea locului incidentului de Coridorul Vertical de Gaz, infrastructură importantă pentru Bulgaria în contextul reducerii dependenței de gazul rusesc.

Potrivit publicației bulgare, Mircev s-a întrebat dacă această proximitate ar putea indica o operațiune hibridă menită să testeze reacția autorităților în jurul infrastructurii critice.

A fost lansată drona de pe teritoriul României?

O a treia ipoteză este mai dificil de demonstrat și este privită cu prudență. Aceasta pornește de la faptul că drona ar fi intrat în Bulgaria dinspre nord, traversând spațiul aerian al României.

Poliția de frontieră română ar fi înregistrat sunetul produs de aparat înainte ca explozia să fie auzită pe teritoriul bulgar, în apropiere de General Toșevo.

Problema este că nici sistemele radar ale Bulgariei, nici cele ale României nu ar fi urmărit drona. Explicația avansată este că aparatul zbura la joasă altitudine și avea dimensiuni reduse.

Diferența dintre faptul că drona a fost auzită și faptul că nu a fost urmărită de radar este importantă pentru anchetă.

Pornind de la traseul presupus al aparatului, unii analiști susțin că este posibil ca drona să fi parcurs o distanță relativ scurtă înainte de a ajunge în Bulgaria.

De aici apare una dintre cele mai sensibile ipoteze: aparatul ar fi putut fi lansat din apropierea graniței, de pe teritoriul României sau chiar al Bulgariei, de un sabotor ori de un mercenar care ar fi acționat în interesul Rusiei.

Într-un asemenea scenariu, incidentul nu ar mai fi rezultatul unei drone deviate de la traseu, ci al unei operațiuni desfășurate pe teritoriul unui stat NATO.

Presa bulgară subliniază însă că această ipoteză nu este confirmată de dovezile disponibile în acest moment.

Ce indică primele informații despre dronă

Faptul că aparatul a fost detectat acustic în România, că a venit dinspre nord și că există precedente privind drone ucrainene ajunse accidental în spațiul aerian NATO din cauza bruiajului rusesc menține deschisă și varianta unei drone deviate de la traseu.

În același timp, starea epavei nu permite deocamdată stabilirea unei concluzii clare.

Potrivit lui Radev, drona a fost grav arsă, iar anchetatorii trebuie să stabilească atât originea aparatului, cât și traseul exact și modul în care acesta a ajuns în Bulgaria.

O problemă mai mare decât originea dronei

Indiferent care dintre scenarii se va confirma, incidentul de la Kardam scoate la iveală o problemă de securitate pentru Bulgaria.

„Fie că drona a fost o momeală ucraineană deviată de la traiectorie, o provocare rusă echipată cu componente ucrainene sau un dispozitiv plasat în tăcere lângă granița noastră, lecția pentru Bulgaria este identică: ceva a ajuns la infrastructura noastră critică și a explodat înainte ca cineva din Sofia, București sau Torrejon să știe că se afla în aer”.

Publicația bulgară consideră că faptul că aparatul s-a prăbușit într-un câmp de floarea-soarelui, fără victime, a redus consecințele incidentului.

„Ar trebui să fim recunoscători că aceasta a ajuns ca momeală într-un câmp de floarea-soarelui și nu ca o dronă Shahed purtând o încărcătură explozivă, din care România a doborât deja trei în apropiere”.

Bulgaria are la dispoziție mai multe proiecte și inițiative pentru dezvoltarea capacității de detectare și combatere a dronelor, inclusiv proiectul anti-dronă SAFE și un exercițiu NATO de combatere a dronelor pe care țara urmează să îl găzduiască în octombrie.

În paralel, companii locale dezvoltă tehnologii destinate acestui domeniu.

Presa bulgară atrage însă atenția asupra ritmului în care aceste măsuri sunt implementate.

„Kardam este argumentul în favoarea urgenței, oferit fără niciun cost de sânge”.

Novinite avertizează că adevărata problemă ar apărea dacă autoritățile nu vor accelera măsurile de protecție și dacă un incident similar se va repeta.

„Scandalul nu va fi drona. Scandalul va fi dacă, peste un an, radarul încă nu va fi instalat şi vom da explicaţii pentru următorul incident”, conchide Novinite.