Planul este coordonat de generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR. Documentul ar urma să fie prezentat în Polonia, pe 12 octombrie, potrivit Bloomberg, informație preluată de Kyiv Post.

Bloomberg a analizat o versiune neclasificată a documentului. Aceasta descrie modul în care NATO ar putea reacționa dacă forțele ruse ar pătrunde pe teritoriul unui stat membru.

Strategia are rol de planificare militară. Documentul nu indică faptul că NATO se așteaptă la un atac convențional rus în viitorul apropiat.

„Teoria victoriei” urmărește menținerea avantajului militar al NATO, potrivit colonelului Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al generalului Grynkewich. El a evitat să ofere detalii despre operațiunile militare, dar a precizat că alianța trebuie să fie pregătită să descurajeze o agresiune și să răspundă în cazul unui atac.

Oficialul a subliniat și faptul că NATO rămâne o alianță „pur defensivă”.

NATO vrea să combine trupele terestre cu drone și inteligență artificială

Strategia propune folosirea forțelor terestre și a unor capacități dezvoltate prin Inițiativa de descurajare a flancului estic pentru a opri o eventuală incursiune. Planul include drone cu cost redus, sisteme fără echipaj și tehnologii de identificare a țintelor cu ajutorul inteligenței artificiale. Acestea ar urma să funcționeze împreună cu arme convenționale și unități militare.

După ce ar obține libertatea de mișcare, forțele NATO ar încerca să lovească structurile de comandă și control ale adversarului. Obiectivul ar fi oprirea forțelor atacatoare înainte ca acestea să poată ocupa și menține o poziție pe teritoriul unui stat NATO.

Planul pune accent și pe controlul escaladării. NATO vrea să arate că are suficiente capacități militare pentru a descuraja un atac, fără să creeze provocări care pot duce la o escaladare neintenționată.

NATO ia în calcul și războiul hibrid

Strategia include și amenințările care apar sub nivelul unui conflict militar. Printre acestea se află sabotajul, atacurile cibernetice, acțiunile împotriva infrastructurii și operațiunile clandestine.

Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, Rusia ar fi cerut serviciilor sale de informații să intensifice operațiunile hibride în statele NATO și UE. Posibilele ținte includ instalații militare, infrastructura critică și sistemele de comunicații.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța nu are în acest moment indicii potrivit cărora Rusia pregătește un atac convențional. Guvernele europene se așteaptă însă ca operațiunile hibride ale Moscovei să continue și chiar să crească.

Lecțiile războiului din Ucraina schimbă planurile NATO

„Teoria victoriei” preia lecții din războiul din Ucraina. Conflictul a arătat cât de importantă a devenit folosirea dronelor ieftine, a războiului electronic și a programelor informatice care pot primi actualizări rapide.

Aceste tehnologii au schimbat modul în care armatele desfășoară operațiunile militare. Spațiul de luptă include acum tot mai multe sisteme aeriene fără pilot, senzori, rețele digitale și tehnologii autonome.

NATO a testat deja drone, vehicule terestre fără pilot, sisteme pentru combaterea dronelor și tehnologii noi de comunicații prin Inițiativa de descurajare a flancului estic.

Alianța analizează și posibilitatea unei zone defensive automatizate de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus. Sistemul ar putea folosi senzori, drone și arme conectate între ele pentru detectarea rapidă a unor mișcări ostile.

Un astfel de sistem ar putea reduce și numărul militarilor necesari pentru supravegherea zonelor expuse.

NATO investește masiv în combaterea dronelor

În luna iulie, statele membre NATO au convenit să investească peste 40 de miliarde de dolari în tehnologii pentru combaterea dronelor, pe o perioadă de cinci ani.

Alianța pregătește și o piață dedicată echipamentelor antidronă. În același timp, NATO vrea să crească de cinci ori numărul operatorilor militari de drone pregătiți până la sfârșitul anului 2027.

Investițiile arată cât de importantă a devenit această tehnologie pentru apărarea flancului estic.

Ce rol are Donald Trump în noile planuri de apărare

Propunerea NATO apare într-un moment în care statele europene cresc cheltuielile pentru apărare. Guvernele trebuie să decidă însă cum împart banii între echipamente militare tradiționale, precum tancurile și artileria, și tehnologiile care au căpătat o importanță tot mai mare în Ucraina.

În timpul verii, SUA ar fi trimis aliaților un chestionar despre bugetele lor pentru apărare și despre sprijinul acordat politicilor președintelui Donald Trump. Washingtonul analiza atunci posibilitatea reducerii unor resurse militare americane alocate Europei.

Chestionarul includea și întrebări despre disponibilitatea statelor NATO de a trimite mai multe forțe pentru planurile de apărare coordonate de Grynkewich.

„Teoria victoriei” arată ce capacități trebuie finanțate

Documentul are și un obiectiv financiar. NATO vrea să le arate guvernelor ce tipuri de forțe, arme și tehnologii sunt necesare pentru apărarea alianței înaintea unei eventuale crize.

Planul apare pe fondul preocupărilor legate de incursiunile dronelor rusești, actele de sabotaj și încălcările spațiului aerian de-a lungul flancului estic al NATO.

Mark Rutte a precizat că alianța păstrează în mod intenționat neclar pragul exact pentru activarea articolului 5. Această ambiguitate împiedică adversarii să stabilească exact cât de departe pot merge într-un conflict înainte ca NATO să adopte un răspuns colectiv.