România nu intră în acest pachet de întărire militară, cel puțin deocamdată, ceea ce menține deschisă întrebarea privind poziția sa în strategia americană din regiune.
Generalul (r) Adriean Pârlog, fost șef al spionajului militar românesc, explică la Adevărul modul în care Washingtonul își ajustează prioritățile și ce înseamnă această reconfigurare pentru Europa de Est.
Polonia devine centru de greutate pentru prezența americană
Creșterea efectivelor americane în Polonia marchează o schimbare de ritm în distribuția forțelor NATO pe flancul estic. Analiza generalului Pârlog indică o strategie mai amplă, influențată de evoluțiile din Ucraina și Orientul Mijlociu.
„Momentul acesta, probabil, e deocamdată centrat pe conflictul din Iran și este un punct de întoarcere pentru viitorul intensității de implicare a Occidentului, așa cu ce eram noi obișnuiți să considerăm Occidentul, cu doi piloni de-a curmezișul Atlanticului, un pilon nord-american și un pilon european”.
El subliniază și schimbările interne din regiune, inclusiv tensiunile politice din Polonia și impactul lor asupra relațiilor cu Germania și NATO.
România între continuitate și lipsa unei decizii clare
Pentru România, linia de securitate rămâne stabilă, dar fără semnale noi de consolidare militară din partea SUA. Bucureștiul continuă sprijinul pentru Ucraina și menține cooperarea cu Washingtonul.
„În România, linia de conduită este relativ constantă, centrată pe Ucraina, în sensul că România își continuă modul în care își va oferi sprijinul în continuare Kievului, într-o linie de continuitate cu ceea ce a oferit anterior alegerii președintelui Dan în această postură”.
Generalul Pârlog nu vede o retragere americană din regiune, dar nici o extindere imediată a prezenței militare în România.
„Eu nu văd asta în acest moment, după ce Statele Unite au apreciat pozitiv modul de cooperare, modul absolut constructiv prin care România a pus la dispoziție tot ce Washingtonul a solicitat ca și baze de tranzit pentru conflictul din Iran”.
Flancul estic NATO rămâne stabil, dar diferit distribuit
În viziunea fostului șef al spionajului militar, axa Baltica, Polonia, România și Bulgaria rămâne funcțională, însă cu o pondere mai mare în nordul estului european.
„Rămânem așadar pe creștere evidentă în Polonia, menținere în Baltice, România și Bulgaria. Aici e problema de tranșat din punct de vedere politic: dacă este vorba de o decizie mai degrabă subiectivă, care vrea să confere o conotație a relațiilor foarte apropiate între președinții american și polonez, sau e vorba de un calcul pragmatic”.
România, în acest cadru, își păstrează rolul logistic și de sprijin operațional.
Frontul din Ucraina intră într-o fază de uzură
Pe câmpul de luptă, situația rămâne blocată, cu avansuri minime și pierderi echilibrate. Conflictul se transformă într-un război de poziții, dominat de drone și lovituri punctuale.
„În momentul acesta mi se pare că înregistrăm o relativă paritate în ceea ce privește avansurile și pierderile de teren în confruntarea ruso-ucraineană”.
El descrie o schimbare de natură tactică, în care niciuna dintre părți nu reușește o ruptură decisivă.
„Se menține, dacă vreți, sau se prelungește acea stare care în termeni militari ar putea fi sintetizată cu denumirea: trecerea la o confruntare de pe poziții fixe”.
