Declarațiile vin după pozițiile exprimate de Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării angajamentul american față de NATO.
Marea Britanie și Franța, în centrul noii alianțe
Rasmussen indică două state ca piloni principali ai unei viitoare structuri de apărare, Marea Britanie și Franța.
Argumentul este legat de capacitatea nucleară a celor două țări, considerată necesară pentru descurajare.
El propune extinderea actualei „Coalition of the Willing”, o alianță formată din 35 de state, creată pentru a sprijini Ucraina. În prezent, centrul de comandă funcționează la Paris și urmează să fie mutat la Londra după primul an.
Ucraina, element central în noua arhitectură de securitate
Planul vizează extinderea rolului acestei coaliții dincolo de sprijinul pentru Kiev. Rasmussen consideră că Ucraina trebuie să rămână parte a viitorului sistem de apărare european.
El descrie țara ca un element important în echilibrul de securitate al regiunii și insistă asupra nevoii de protecție pe termen lung:
„De aceea cred că ar trebui să includem Ucraina într-o nouă arhitectură europeană de securitate și, prin aceasta, putem consolida NATO”.
Presiunea vine din incertitudinea legată de NATO
Declarațiile apar într-un moment în care angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare colectivă, este pus sub semnul întrebării.
Trump a criticat în mod repetat aliații europeni și a sugerat că retragerea din NATO rămâne o opțiune.
Acest context forțează statele europene să ia în calcul scenarii în care trebuie să acționeze singure.
Rasmussen susține că o alianță mai restrânsă, formată din state dispuse să acționeze rapid, poate evita blocajele generate de pozițiile diferite din cadrul Uniunea Europeană, unde unele țări mențin neutralitatea sau relații apropiate cu Moscova.
