Seara a adus și confirmarea că drona descoperită în zona Greci, din Munții Măcinului, a fost neutralizată prin detonare controlată, după ce autoritățile au luat în calcul posibilitatea ca aparatul să mai conțină încă explozibil.
În același timp, incidente similare au fost raportate în Bulgaria, unde autoritățile au găsit o dronă în apele Mării Negre și resturile alteia de-a lungul coastei. În Letonia, avioane de luptă au doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al țării.
Ziua a arătat din nou cât de aproape au ajuns efectele războiului din Ucraina de comunitățile de la granița României și cât de dificil este să fie detectate dronele care zboară la altitudini foarte mici.
Panica a început înainte de prânz
Primele momente de tensiune au fost semnalate în județul Tulcea. Locuitorii din Luncavița au observat o dronă care zbura la joasă altitudine, iar imaginile surprinse de oameni au fost făcute publice cu puțin timp înainte ca aparatul să se prăbușească.
Potrivit informațiilor comunicate ulterior de autorități, drona a intrat în România dinspre Dunăre și a traversat zona la o altitudine foarte mică. A survolat localități din județul Tulcea, printre care Rachelu și Luncavița, înainte de a ajunge în zona Munților Măcinului.
Un apel la 112 a anunțat că aparatul s-ar fi prăbușit în apropierea localității Cetățuia, într-o zonă aflată la aproximativ cinci kilometri de frontiera cu Ucraina. Localnicii au spus că după impact ar fi observat și un incendiu.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Delta a trimis la fața locului un echipaj de la Secția de Pompieri Măcin.
„La locul evenimentului un echipaj format din 5 subofiţeri din cadrul Secţiei de Pompieri Măcin intervine cu o autospecială de stingere”, a transmis ISU Delta.
Militarii, polițiștii și pompierii au început căutările într-o zonă împădurită. Primele verificări nu au dus imediat la descoperirea aparatului, iar zona indicată în apelul la 112 nu a coincis cu locul în care au fost găsite ulterior resturile.
Ministerul Apărării Naționale a ridicat de la sol și un elicopter IAR 330 Puma SOCAT pentru a participa la operațiunile de căutare.
Drona a fost găsită lângă Greci
După mai multe ore de căutări, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că resturile au fost identificate în nord-vestul județului Tulcea, în apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.
Locul se afla la aproximativ 20 de kilometri de zona indicată inițial în apelul la 112. În zona în care au fost găsite resturile, militarii au observat urme de combustie pe o suprafață limitată.
MApN a transmis că o echipă specializată urma să evalueze aparatul și să decidă modul în care va fi neutralizat, dacă situația o impunea.
În cursul serii, decizia a fost luată.
„Drona căzută astăzi, 14 august, în nord-vestul județului Tulcea și identificată în zona localității Greci, în Munții Măcinului, a fost neutralizată la ora 20.13, prin detonare controlată, în condiții de siguranță, de o echipă specializată a Ministerului Apărării Naționale”.
Neutralizarea prin detonare a fost necesară în contextul în care autoritățile au luat în calcul riscul ca aparatul sau unele componente să mai conțină material exploziv.
Potrivit informațiilor apărute pe parcursul zilei, aparatul ar fi fost, cel mai probabil, o dronă de tip Shahed, folosită de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.
Pentru locuitorii din Luncavița, incidentul a fost unul fără precedent.
„Se vedeau şi literele care erau trecute pe aparat. E prima dată când o dronă a trecut la joasă înălţime chiar prin centrul localităţii după aceea a trecut în extravilan e pentru prima dată când lumea a rămas speriată”, a declarat Aurel Iorga, primar Luncaviţa.
De ce nu a fost detectată de radarele MApN
Una dintre cele mai importante întrebări ale zilei a fost de ce drona nu a fost observată de sistemele radar ale Armatei. Ministerul Apărării Naționale a oferit o primă explicație chiar după primirea informației despre prăbușire.
„Din datele disponibile până în acest moment, ținta aeriană nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar ale MApN, aceasta evoluând la o înălțime foarte mică”.
Altitudinea foarte redusă poate reprezenta o problemă importantă pentru detectarea unor ținte de dimensiuni mici. Relieful și durata scurtă a pătrunderii în spațiul aerian pot complica, de asemenea, reacția sistemelor de apărare.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat la Digi24 că radarele au dificultăți în monitorizarea unor aparate care zboară foarte aproape de sol.
„Explicațiile sunt legate de altitudine. De regulă, radarele au probleme în a monitoriza o țintă sub 300 de metri. Probabil aici vorbim și de o altitudine mai mică. Survolul în spațiul aerian al României către Luncavița a fost foarte scurt. Ni s-a comunicat la 5 km punctul Cetățuia, survolând Luncavița, față de frontieră. O dronă în zbor, și probabil vorbim de Șahed 136, parcurge un asemenea spațiu sub două minute.
Pe de altă parte, trebuie să vorbim de societate, măsurile de protecție civilă. Mă întreb, și sper ca întrebarea să nu fie retorică: Dacă s-a primit semnalul RO-ALERT înaintea impactului, chiar fie el și cu 2, 3 minute mai devreme, s-a adăpostit cineva în Luncavița? Pentru că putea să fie punct de impact în Luncavița. Din datele pe care le am, a căzut la sud de Luncavița”, a declarat Virgil Bălăceanu.
O explicație similară a oferit și comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, care a vorbit despre o cursă contra cronometru pentru consolidarea apărării antidronă a României.
În analiza sa, altitudinea redusă și condițiile geografice din zonă au reprezentat cele mai probabile explicații pentru nedetectarea aparatului înainte de prăbușire.
Mateiu a atras atenția și asupra unui risc mai larg. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene pot împinge și mai mult exporturile de cereale către rutele care traversează România, ceea ce ar putea crește importanța strategică a zonei Constanța.
„Rusia atacă culoarul cerealier ucrainean, de la terminale cerealiere, la navele care pleacă din Odesa, în proximitatea apelor ucrainene, sau mai departe, în zona economică exclusivă a României, atacă porturile ucrainene de la Dunăre în care ar putea să plece. În final, ucrainenii vor fi obligați să exporte cerealele lor prin România. De aceea, pe lângă acest pericol al zonelor care pot fi în România când rușii încearcă să lovească porturile Ucrainei la Dunăre, trebuie să fim atenți la Constanța”, a spus Mateiu.
O întrebare importantă: de unde a venit drona?
Rămâne de stabilit dacă aparatul prăbușit în Tulcea făcea parte dintr-un atac mai amplu asupra unor obiective din Ucraina sau dacă a ajuns independent în spațiul aerian românesc.
Generalul Virgil Bălăceanu a atras atenția că momentul incidentului ridică semne de întrebare. Atacurile masive cu drone sunt, de regulă, lansate pe timpul nopții, în timp ce aparatul a ajuns în spațiul aerian românesc după ora 11.45.
„Am legat de foarte multe ori dronele în derivă de atacuri masive asupra porturilor maritime, vezi Odesa, sau asupra porturilor dunărene.
Din datele descrise de ucraineni, comunicate în presa lor, a fost un atac asupra Ismailului, și cred că nu greșesc, în această dimineață între orele 1:00 – 2:00. De la Ismail până la Luncavița sunt până în 50 de km. La Reni nu au fost semnalate atacuri, distanța fiind cam de 20 de km. Întrebarea este dacă vorbim de o dronă în derivă, din ce roi de drone a făcut parte? Trebuie să obținem informații și de la ucraineni. Ei au avut pe radarele lor o asemenea dronă? Acest schimb de informații, am spus eu transfrontalier, dar este la nivel bilateral, trebuie să fie făcut permanent, pentru că drona a explodat.
Aceste atacuri se efectuează masiv, mai ales în perioada nopții. Drona ajunge în spațiul aerian al României după ora 11:45 și, cel puțin până acum, n-o pot lega de niciun atac de tip roi de drone nici asupra Reni, nici asupra Ismailului.
Pe de altă parte, rușii folosesc și zona de frontieră, folosesc Dunărea pentru a executa manevre de lovire ca să înșele apărarea antiaeriană și antidronă a ucrainenilor. Am avut o asemenea situație când au fost detectate cinci drone. Una a venit de-a lungul Dunării, a intrat pe o perioadă de 10 minute în spațiul aerian al României, a ieșit. Ulterior s-au auzit explozii pe teritoriul Ucrainei.
Ca atare, trebuie să trăim cu asemenea incidente. Ele vor mai fi prezente”, mai susține Bălăceanu.
O nouă problemă în Plauru
În timp ce operațiunea de la Greci era în desfășurare, Ministerul Apărării Naționale a primit informații despre o altă dronă.
La ora 19.07, MApN a anunțat că militarii au găsit resturile unui alt aparat în zona localității Plauru, în județul Tulcea.
Echipele s-au deplasat la fața locului și au securizat zona.
Descoperirea a însemnat că, într-o singură zi, autoritățile au avut de gestionat cel puțin două incidente distincte în județul Tulcea, într-o regiune care se află în imediata apropiere a zonelor din Ucraina vizate frecvent de atacuri.
Drone și fragmente de drone pe litoral
Problemele nu s-au limitat la județul Tulcea. După-amiază, autoritățile au fost chemate și în stațiunea Saturn, unde o bucată de dronă a ajuns pe plajă.
Zona a fost încercuită și restricționată. Turiștii au fost evacuați și rugați să nu se apropie de obiect până la sosirea echipelor specializate.
Descoperirile de la Costinești (ieri) și Saturn arată o altă dimensiune a problemei. Obiectele care ajung în mare sau în zonele de frontieră pot fi deplasate de curenți și pot ajunge la distanțe considerabile de locul în care au căzut.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că autoritățile române trebuie să țină cont de această realitate.
„Ne putem aștepta ca resturi de drone, drone care ajung în zonele fluviale de la granița cu România, în zona de porturi, să devieze spre România forțele noastre militare fac ceea ce ține de ele pentru a combate aceste drone începem să vedem că este uneori o constantă; nu e doar în România”, a declarat Ilie Bolojan.
Într-o altă declarație, premierul interimar a subliniat necesitatea accelerării dotării Armatei cu sisteme capabile să combată dronele.
„Este regretabil că avem astfel de situații, dar având în vedere ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, începem să vedem că este o constantă, nu doar în România, și dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor se dovedește o necesitate și programul SAFE, aceste componente care țin de zona de apărare se dovedește justă și necesară”, a mai afirmat acesta.
Alerta s-a extins și în alte țări de pe flancul estic
Ziua de 14 august nu a adus incidente doar în România. În Letonia, avioane de luptă au intervenit după pătrunderea unei drone în spațiul aerian al țării și au doborât aparatul. În Bulgaria, autoritățile au raportat descoperirea unei drone în apele Mării Negre, la câțiva kilometri de coastă, în apropierea orașului Burgas. Aparatul a fost recuperat de o echipă a Marinei și transportat la baza navală din Burgas. Specialiștii care l-au analizat au stabilit că era un aparat de recunoaștere.
Portalul de investigații BIRD.bg a relatat că experții ar fi identificat aparatul ca fiind o dronă de recunoaștere de tip Orlan, utilizată de Rusia.
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a indicat Rusia ca origine probabilă a dronei și a precizat că aparatul nu transporta explozibili.
„În opinia mea, drona este de fabricaţie rusească şi a fost utilizată de Forţele armate ruse” şi este probabil să fi căzut în Marea Neagră, iar ulterior să fi fost transportată de curenţii marini în apele bulgare, a declarat ministrul.
Autoritățile bulgare au găsit și alte elemente de dronă în mai multe puncte de pe coastă, inclusiv resturile unei alte drone de recunoaștere în apropierea satului Lozenets.
În apropierea frontierei cu România, la circa 70 de kilometri nord de Varna și la numai 50 de metri de țărmul localității Tyulenovo, a fost găsit și motorul unei rachete. Bulgaria raportase un incident asemănător și pe 8 august, când o dronă s-a prăbușit în nord-estul țării, aproape de granița cu România. Autoritățile bulgare au transmis atunci că aparatul era utilizat de Forțele armate ucrainene și că nu existau elemente care să indice un incident intenționat.
Ce arată ziua de 14 august
Succesiunea evenimentelor din ultimele ore arată că problema dronelor nu mai poate fi privită ca un incident izolat.
În aceeași zi au fost raportate o dronă prăbușită și ulterior detonată în Munții Măcinului, resturile unei alte drone la Plauru, descoperiri la Saturn, precum și incidente similare pe coasta bulgară și în Letonia.
Pentru oamenii din localitățile de lângă granița cu Ucraina, pericolul a devenit parte din realitatea de zi cu zi. O dronă care zboară la câteva zeci sau sute de metri de sol poate fi greu de detectat, iar timpul dintre pătrunderea în spațiul aerian și impact poate fi de numai câteva minute.
Aici intervine și problema protecției populației. Generalul Virgil Bălăceanu spune că oamenii trebuie să urmeze instrucțiunile transmise de autorități atunci când primesc alerte.
„Trebuie să trăim cu asemenea incidente. Ele vor mai fi prezente”, a mai spune generalul în rezervă.
14 august a fost astfel o zi în care alertele s-au succedat de la Dunăre până la Marea Neagră. Pentru România, întrebările rămân aceleași, cum pot fi detectate mai repede dronele care zboară la altitudine foarte mică, cât de rapid pot reacționa autoritățile și cum poate fi protejată populația atunci când un aparat fără pilot ajunge, în câteva minute, de la graniță deasupra unei localități.
Răspunsul la aceste întrebări devine tot mai important într-o regiune în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene continuă să producă efecte dincolo de granițele Ucrainei.
