Echipa Observator a testat vehiculul VLAH pe traseul de la Moreni, acolo unde prototipul trece prin probele finale înainte de omologare. Pe teren, vehiculul este forțat la limită. Rulează pe viraje strânse, trece peste obstacole și este supus testelor de rezistență. Fiecare tură oferă date clare despre comportamentul în condiții reale.

Ce poate VLAH, blindatul gândit pentru standarde NATO

VLAH, prescurtare de la Vehicul de Luptă Autonom Hibrid, este un proiect construit de la zero pentru cerințe moderne de luptă. Are până la 13 tone, atinge 110 kilometri pe oră și folosește un motor de 4,8 litri cu 221 de cai putere.

Blindajul respectă standarde NATO. Cabina protejează echipajul împotriva gloanțelor, schijelor și exploziilor de mine. Construcția permite operarea de către militari cu permis auto obișnuit, un detaliu care contează în teren, unde viteza de reacție face diferența.

După fiecare test, vehiculul intră direct în atelier. Inginerii verifică, ajustează și corectează fiecare detaliu apărut în timpul rulării.

Ingineri: Produsul trebuie să concureze pe piață

Proiectul a ajuns în faza critică, în care se fac ultimele reglaje înainte de validare.

„Suntem acum în faza finală, faza inginerească, facem setările, umblăm la fineţuri, micile reglaje, ajustări, astfel incat sa avem un produs care să fie competitiv şi să se poată bată în piaţă cu ceilalţi concurenţi”, a declarat Bogdan Georgescu, directorul tehnic al proiectului, pentru sursa citată.

Cerințe militare adaptate nevoilor Armatei Române

Dezvoltatorii spun că vehiculul respectă cerințele stabilite de Ministerul Apărării.

„Este o maşină care răspunde cerinţelor MApN. A fost proiectat pe baza unor cerinţe generate de minister”, a declarat Constantin Pintilie, CEO BlueSpace Technology.

VLAH este văzut ca o soluție pentru creșterea mobilității în Armata Română, într-un moment în care dotările devin prioritare.

Miza uriașă: miliarde de euro și relansarea industriei

România a cumpărat recent 1000 de blindate Cobra 2 din Turcia, pentru 850 de milioane de euro. În paralel, autoritățile încearcă să readucă producția în țară.

„În contractele pe care eu l-am semnat, am introdus un paragraf nou care menționează obligația celui care va câștiga contractul, indiferent cine va fi, să interacționeze cu firmele românești", a declarat Radu Miruță, ministrul Apărării.

Pentru următorii cinci ani, statul pune în joc aproape 10 miliarde de euro prin programul SAFE, fonduri direcționate către modernizarea armatei.