Decizia vine în contextul în care fragmente dintr-o dronă rusească au ajuns pe teritoriul României, după un atac asupra infrastructurii din Ucraina.
„După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare şi apărare în zona graniţei cu Ucraina. Este important ca lucrurile să fie înţelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate in orice condiţii de relief, la altitudini mici.
Dacă capabilităţile de apărare antiaeriană gândite şi incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, chiar şi în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată şi interceptată.
În cadrul MApN, împreună cu aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană, lucrăm în fiecare zi pentru a anticipa şi gestiona inclusiv cele mai puţin probabile scenarii de risc.
Protejarea populaţiei şi a vieţilor omeneşti rămâne prioritatea noastră absolută. Sunt în contact permanent cu colega mea, ministrul Afacerilor Externe, pentru ca Federaţia Rusă să primească un mesaj ferm în urma incidentului de noaptea trecută", menţionează ministrul Apărării, Radu Miruţă.
Explicația armatei pentru lipsa interceptării
Ministrul explică limitele actuale ale sistemelor de apărare. Obiectele mici, care zboară la altitudine foarte joasă, pot trece neobservate în anumite condiții de relief.
Armata folosește radare mobile pentru astfel de situații, însă acestea sunt limitate ca număr și sunt plasate acolo unde riscul este considerat ridicat.
Incidentul de la Galați forțează o recalibrare rapidă a apărării în zona de est a țării.
